joi, ianuarie 7

explozie - implozie

uită-mă. m-ai uitat.
când mi-am dorit asta nu mi-am imaginat.
te iubesc? te-am iubit.
-m-am săturat. hotărăşte-te.
-eram hotărâtă.
-şi acum ce s-a întâmplat?
-pur şi simplu nu mai sunt.
-eşti goală.
-sunt goală. pe dinăuntru.
-dar asta-i o minciună.
-este. dar înăuntru simt cum se loveşte de pereţi ceva. sunt goală în rest, deşartă, dar e acel ceva. face zgomote metalice.
-...ce vei face?
-eu? ...voi aştepta.
-într-o zi acel ceva se va sparge. şi aşchiile îţi vor perfora carnea. vei fi un arici însângerat, înţepat de microscopic şi metalic, cu carnea foşnitoare, scrâşnitoare, răzuitoare în mişcările tale.
-voi aştepta. şi dacă asta mă aşteaptă, voi aştepta. şi voi dansa, voi dansa, voi dansa, până ce în mii de fâşii mă va deşira microscopicul, metalicul.
nu vreau să aştept până atunci. nu vreau să aştept asta. vreau să ştiu că aştept ceva mai bun. vreau să ştiu ce aştept.
nu mă uita. m-ai uitat.
când mi-am dorit asta nu mi-am imaginat.
te iubesc! te voi iubi.
mă vei iubi?

Un comentariu: