duminică, ianuarie 17

nici macar nu-i dimineata

dimineata e frumoasa. ii simt aroma speciala inca de pe acum, intrand rece in camera mea, pe geam. e duminica.
e duminica si nu conteaza ca o sa fie dimineata. dar conteaza ca o sa semene cu alte atatea dimineti de pana acum. imi voi pune alarma la opt si jumatate, si ca de obicei o voi lasa sa mai sune de cateva ori. nu voi pierde nimic, azi. alte dimineti cu rasuflare aromata au fost pierdute si se vor pierde. nu e nevoie sa ma trezesc la sase. inca. vreau, nu pot, nu e nevoie.
nu mi-e somn. dar trebuie sa dorm. nu vreau sa ma prinda dimineata treaza. e duminica. orasul se odihneste. respiratia lui se odihneste.
te iubesc. orasule, aer de dimineata. poarta-mi rasuflarea si ultimele vise peste tot, oriunde, unde vreau eu. unde vreau eu sa zbor intr-o zi. in plamanii altui vis.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu