memories and dreams..

Got tagged.

Expoziţiunea. Eram un copil şi nu prea ştiam de niciunele, dar memoria începea să-mi funcţioneze.

Ceea ce cred că e prima mea amintire se conturează acum la fel de clar ca atunci. Urechea mea moştenită de la ambii părinţi a înregistrat melodia, nu cuvintele, pe care nu le înţelegeam pe atunci.
Eram în pătuţul meu mic din camera părinţilor mei. Cred că plângeam, nici nu mai ştiu. Nu ştiam pentru că nu vroiam să plâng - vroia instinctul. În cameră e aproape întuneric. Văd o umbră de forma lui tata deasupra mea. Îmi cântă ceva ca să mă liniştească. Nu prind cuvintele, nu le reţin. Dar ştiu că îmi cânta Moş Crăciun. În memorie s-a înregistrat, ca pe o bandă, linia melodică.
Toată copilăria mea am crezut că însuşi Moşul mi-a cântat în acea noapte, cu voce catifelată şi blândă, ca să mă adoarmă.

Cel mai vechi vis pe care mi-l amintesc cred că e tot din perioada pătuţului cu bare de lemn. O umbră cu păr stufos mă arunca în pătuţ, şi, în clipa în care atingeam salteaua, mă trezeam. Era un vis groaznic pentru mine, atunci. S-a tot repetat până de curând. Ca şi alt vis vechi care datează probabil din perioada când am intrat la Şcoala de Muzică. Pentru că visam că mă ţineam cu tata de mână şi că săream de pe un pod pe altul deasupra Dâmboviţei. Săream de câteva ori, apoi, invariabil şi inevitabil, făceam o săritură prea scurtă şi ne apropiam cu viteză de suprafaţa apei. Apoi, exact înainte de a atinge apa, mă trezeam. Ambele vise îmi trezeau senzaţia aceea unică de panică spontană, de scurtă durată. Dar mă trezeam şi îmi trecea repede. Mă culcam la loc şi visam ceva interesant, dar nu un alt coşmar.

Visele de acum sunt complexe şi interesante. Am o stare ciudată de fiecare dată după ce visez, care durează toată ziua. Coşmarurile sunt mai rar din acelea care implică panică spontană, care trece uşor. Au rămas în general aceleaşi pe care le visez de ani buni. Dar au apărut cele complexe, pline de suspans, groază şi elemente amuzante când le povesteşti, dar în vis ţi-e frică de ele. Şi sentimentul ciudat durează toată ziua în acest caz.

În ultima vreme visez că mă plimb pe străzile unor oraşe anonime, inexistente, în alte epoci sau în zilele noastre. Chestii interesante şi ciudate. Fiecare noapte e importantă. Vreau să visez, să compensez banalul vieţii.



Am trecut cu mult peste 150 de cuvinte, nu? ;))



Only madness knows my name at 4 o`clock..