e strain si rece. nu-l cunosc, nu ma cunoaste... nu-l iubesc si nu ma iubeste. nu-i stiu unduirile in timp, cotloanele intunecate si momentele de euforie.
doua-mii-unspe. ce o sa-mi dai, ce o sa-mi iei?
ultimele doua zile din dragul meu an trecut m-am simtit presata de timp, presata de ramas-bun. l-am iubit, si n-am stiut pana la ultima lui respiratie. a fost un an atat de frumos... a fost ca o melodie dulce si trista.
dar acum... acum, ce? nu stiu ce vreau, pe unde sa ma duc. am spalat urmele coagulate, dar ele mi-au patruns in inima si minte. si iar, nu pare sa aiba rost...
sunt aici, dar... nu sunt degeaba.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu